Site brasileiro onde você pode comprar qualidade e entrega http://farmaciabrasilrx.com/ cialis barato em todo o mundo.

Sansele moldovei revista 22.do

Sansele Moldovei: Occidentul european, sprijinul roman si
American (RODICA PALADE)
O dezbatere despre alegerile din Republica Moldova, dupa
alegerile parlamentare din 6 martie, "schimbarea la fata" a
presedintelui Vladimir Voronin si relatiile Chisinaului cu
Romania, Rusia si Uniunea Europeana, vazuta de pe ambele
maluri ale Prutului. Participa Lucian Leustean, secretar de stat
MAE, Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro
Democratia, Vitalie Ciobanu, redactor-sef al ziarului Contrafort,
Chisinau, Dorin Chirtoaca, APADOR-CH Chisinau, prof. univ. dr.
Catalin Turliuc, Alexandru Lazescu, Liviu Antonesei.
(Iasi, 2 aprilie 2005)
La 6 martie nu am avut o "revolutie portocalie" in Moldova, ci o
anumita schimbare a prioritatilor
Alexandru Lazescu: Mutatiile politice de la Chisinau, ca si de la Kiev
fac din acest subiect unul extrem de important si o prioritate pentru politica externa romaneasca. Felul in care Romania evolueaza catre UE si felul in care Moldova se racordeaza la aceasta noua realitate politica e un subiect de interes. Avem invitati extrem de interesanti si importanti de pe ambele maluri ale Prutului, pentru ca problema ne Catalin Turliuc: Sunt 5 puncte pe care vrem sa le atingem in discutia
noastra, toate in egala masura importante, susceptibile de a dezvolta dialoguri, dezbateri, interventii, pentru ca toate sunt in acelasi timp provocatoare. Situatia de astazi justifica o astfel de dezbatere, cu atat mai mult cu cat, iata, falia geopolitica in care este interesata Romania se muta, presedintele tarii pune accent pe zona Marii Negre, au loc asa-numitele "revolutii portocalii" in zona conflictelor inghetate, iar Romania trebuie sa-si redefineasca intr-o anumita maniera interesul national, pornind de la premisa ca, dupa 1 ianuarie 2007, vom fi membri ai UE, va trebui reformulat interesul national, strategia de securitate nationala s.a., in acord, fara indoiala, cu institutiile euro- Lucian Leustean: Alegerile parlamentare de la 6 martie s-au incheiat
in deplina normalitate, fara repetarea scenariilor postelectorale din Ucraina si Georgia. Partidul Comunistilor a reusit sa-si asigure majoritatea parlamentara simpla, ceea ce-i permite sa controleze Parlamentul si sa formeze un guvern monocolor. In schimb, este obligat sa negocieze obtinerea a 5 voturi pentru alegerea presedintelui si, in anii urmatori, pentru adoptarea legilor organice. Daca reinnoirea candidaturii presedintelui Voronin era previzibila, candidaturile la conducerea Parlamentului si a guvernului pot fi interpretate ca o mare surpriza; tehnocratul Marian Lupu, exponent de perspectiva al tinerei generatii de politicieni si al curentelor, preia postul de speaker al Parlamentului, depinzand in totalitate de presedintele Voronin si de fractiunea comunista majoritara. Este insa posibil ca noului sef al Executivului sa i se fi rezervat si un rol special intr-o viitoare constructie de partid, dupa modernizarea actualului Partid al Comunistilor, promisa de Vladimir Voronin, care pare sa fi sesizat prompt ca acel credit de incredere acordat de Occident va trebui confirmat prin promovarea unor oameni credibili, atasati valorilor democratice, europene si euro-atlantice. Posibila nominalizare a fostului ministru de Externe Andrei Stratan pentru postul de sef al Executivului ar constitui o noua lovitura de imagine a conducerii moldovene. Stratan, in calitate de ministru de Externe de circa un an, si-a castigat deja o buna reputatie de proeuropean, fiind unul din artizanii strategiei moldovene de integrare europeana. Stabilitatea relativa interna, asigurata de comunisti in ultimii 4 ani, a fost suficienta pentru a se asigura continuitatea. Climatul revolutionar clamat singular de Partidul Popular Crestin-Democrat s-a dovedit a fi exclusiv o dorinta a conducerii acestui partid. In plus, propria sa agresivitate interna, maximalismul adoptat in unele probleme au contribuit la obtinerea unui modest rezultat electoral. Europa Occidentala s-a declarat pentru moment multumita cu prelungirea situatiei politice existente, iar Rusia a sesizat ca nu poate influenta hotarator procesul electoral. Partidul Comunistilor, prin pastrarea majoritatii absolute in Parlament, ramane principalul actor politic. Blocul electoral "Moldova Democrata" risca o sciziune timpurie. Adevarata cauza a frictiunilor din Blocul "Moldova Democrata" o constituie insa inflatia de personalitati politice: Urechean, Draghici, Diacov, Untila, Serebrian si altii. Insistenta cu care Blocul a fost acuzat de pozitii promoscovite va duce la o incercare ostentativa de delimitare a unora dintre liderii acestei aliante.
Partidul Popular Crestin-Democrat apare in final resemnat, dupa oficializarea rezultatelor electorale. In pofida unor intense speculatii privind aparitia unei situatii de criza, la nivel de manifestatii publice, cu ocazia alegerii presedintelui, situatia interna se va mentine, dupa toate probabilitatile, calma. Un element prefigurativ al perspectivei unei stabilitati relative parlamentare si politice l-a constituit adoptarea, zilele trecute, a declaratiei cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene, adoptata la initiativa noului presedinte al Parlamentului, cu unanimitate de voturi. Ea conditioneaza dezvoltarea Republicii Moldova, intre 2004 si 2009, de promovarea ireversibila a cursului strategic spre integrarea europeana, de solutionarea conflictului transnistrean, de functionarea institutiilor democratice si garantarea drepturilor minoritatilor etnice. Declaratia fixeaza principalele directii ale acestui parteneriat politic, care prevad: realizarea de comun acord a planului de actiuni Republica Moldova-UE, asigurarea independentei justitiei, conform standardelor UE, promovarea unei economii de piata cu orientare sociala, solutionarea pasnica a diferendului transnistrean, cu sprijinul OSCE, UE, Romaniei, Rusiei, Statelor Unite si al Ucrainei, afirmarea plenara a limbii de stat si dezvoltarea limbilor si culturilor minoritatilor etnice. In opinia unor comentatori moldoveni, prin incheierea acestui parteneriat cu opozitia, puterea obtine garantiile unei stabilitati politice si o competitivitate constructiva pe bancile parlamentare si in societate. La randul sau, opozitia are ceva mai multa certitudine ca opinia sa va conta la luarea deciziilor politice, ca deficientele sistemului politic pe care le-a semnalat au sanse de a fi indreptate printr-un efort comun. Iar societatea in ansamblu obtine niste repere politice consensuale, precum si mai multa siguranta ca dezbaterile putere-opozitie nu vor degenera in crize interne destabilizatoare.
Vitalie Ciobanu: Daca m-ati intreba cu ce ar trebui sa incep, mi-ar fi
si greu sa aleg un anumit reper. Poate prima teza care ar trebui enuntata este ca la 6 martie nu am avut o "revolutie portocalie" in Moldova, ci o anumita schimbare a prioritatilor si o intelegere realista ca nu se mai poate continua pe acelasi vector estic, ca altfel se pun problemele in lumea contemporana, ca proiectele cu care Partidul Comunist castiga acum 4 ani alegerile, la 25 februarie 2001, si anume aderarea la axa Rusia-Belarus, adoptarea limbii ruse ca a doua limba de stat, intarirea legaturilor economice cu CSI, toate aceste lucruri nu mai sunt de actualitate. Partidul Comunist a reusit sa castige din nou alegerile, dar pe o retorica diametral opusa. Explicatia mea, cel putin, este electoratul de baza al comunistilor, care a ramas in mare masura neschimbat (oameni de varsta a treia in special, oameni care locuiesc la tara, de o conditie materiala modesta). Multi au fost bucurosi ca, dupa o perioada in care interesele lor au fost neglijate, acum erau ascultati si chiar erau semne de rezolvare a problemelor. Un alt motiv pentru care au castigat iarasi comunistii acum este componenta electoratului din Moldova: oamenii de varsta a treia si lipsa alegatorilor de varsta mijlocie, tineri, in special, plecati masiv in Occident sa munceasca, circa un milion de oameni, pentru care puterea nu a avut interesul sa antreneze aceste categorii la vot. In plus, televiziunea publica, arondata in totalitate de Partidul Comunist, a difuzat dezbateri electorale destul de anemice. Am ajuns la acest rezultat, insa retorica comunista este schimbata, pentru ca si schimbarile din jurul Moldovei In acest moment, noi avem, de bine, de rau, trei formatiuni in actualul Parlament ales care pledeaza pentru integrarea europeana.
Alegerile nu au fost castigate de partide politice, ci de o
administratie puternica
Cristian Pirvulescu: As incepe cu cateva elemente legate de alegerile
din Moldova. Corpul electoral in Moldova este de aproximativ 2.300.000 de electori. La alegeri s-au prezentat un milion si jumatate, dar, cum stiti, moldovenii nu sunt cu totii in tara lor. Oficialitatile vorbesc de 350.000 de moldoveni plecati, neoficial se vorbeste de cifre ceva intre 500.000 si un milion. Sa luam varianta cu 500.000. Asta inseamna ca in Moldova ramasesera aproximativ 1.800.000 de alegatori, deci prezenta la vot a fost incredibila, de peste 80% la alegerile din 6 martie. Asa ceva ramane de domeniul miracolului. Mai mult decat atat, unul din lucrurile care m-a socat pe 6 martie la Chisinau a fost ca, la ora 12 fara un sfert, cand CEC-ul, Biroul lor Electoral Central, dadea primele estimari, era deja o prezenta de aproape 50%. 6 martie a fost o zi ploioasa, iar in Moldova drumurile sunt impracticabile. Desi au fost peste 700 de observatori internationali, acestia n-au putut in nici un fel vizita localitatile izolate. Exit poll-ul de pe 6 martie a dat un rezultat la ora 21 cu 42% pentru comunisti, dar era valabil pentru ora 18. In jurul orei 22, IMAS-ul, care a facut exit-poll-ul in Moldova, a corectat cifra in jos, 40% comunistii si aproape 35% BMD. O frauda de 6% in Moldova inseamna mai mult decat atat, inseamna majoritatea, aproximativ 70-80.000 de voturi, care se pot obtine destul de usor prin modul in care sunt controlate birourile sectiilor de votare. Legea moldoveneasca este mult mai buna, excluzand turismul electoral. Au fost destul de multe voturi pe listele suplimentare. Deci chiar si ziua votarii, din punctul meu de vedere, prezinta destul de multe probleme. Apoi, campania electorala nu a fost corecta; de fapt, ea nu a existat. A inceput in luna decembrie si, pana la inceputul lunii februarie, partidele de opozitie nu au avut in nici un fel posibilitatea sa se pronunte. Hotararea televiziunilor private a fost sa nu transmita campanie electorala, ceea ce i-a favorizat bineinteles pe comunisti, care controlau Moldova 1. Moldova nu a reusit sa produca in cei 15 ani de la prabusirea Uniunii Sovietice un sistem de partide coerent. El ramane o perspectiva de viitor.
Dorin Chirtoaca: Alegerile nu au fost castigate de partide politice, ci
de o administratie puternica. Pentru ca, in fapt, prin sistemul administrativ al statului, partidul de guvernamant s-a impus in aceste alegeri taind calea opozitiei, prin intermediul politiei, sa se adreseze direct cetatenilor si, prin intermediul mass-media, avand in vedere ca doua posturi s-au retras din reflectarea alegerilor, iar postul Moldova 1 a amutit pur si simplu pana in februarie 2005, cand, sub presiunea Consiliului Europei, au inceput in ultimele 10 zile dezbateri cu o durata relativ acceptabila: o ora si jumatate in fiecare zi. Rezultatul alegerilor din Republica Moldova a reflectat vointa populatiei, insa aceasta populatie nu a fost pe deplin informata asupra a ceea ce inseamna proces electoral si ce inseamna concurenti electorali.
Daca vorbim strict de standardele internationale cu privire la alegeri, nu am avut sanse egale pentru concurentii electorali, nu am avut o atmosfera libera a campaniei, nu am avut acces in mass-media al concurentilor electorali. Concluzia acestor alegeri este urmatoarea: din punct de vedere geopolitic, stam mai bine decat acum 2 sau 4 ani. Practic, s-a dat un semnal foarte clar pentru Republica Moldova ca drumul cu Georgia si Ucraina poate sa mearga spre Europa, in parteneriat cu Romania, cu Polonia, cu celelalte state care sunt deja sau membre sau candidate, sau vor ajunge in cativa ani in UE. Problema de viitor a Republicii Moldova este politica interna, pentru ca avem probleme in continuare foarte grave in ceea ce priveste libertatea mass-media, independenta justitiei, autonomia locala, societatea civila si chiar si dreptul la asociere, manifestatiile, intrunirile C. Turliuc: Propun sa discutam despre statalitate, democratie si
V. Ciobanu: De fapt, a discuta despre nationalism, statalitate,
democratie inseamna sa ajungem in miezul problemelor basarabene. Lupta identitara in Republica Moldova genereaza si situatia politica de acum. In ultimii 200 de ani Basarabia a fost mereu o moneda de schimb si ea realmente nu a avut ragazul istoric pentru a se bucura de gura de oxigen necesara pentru a-si constitui o civilizatie romaneasca stabila, puternica, care sa nu poata fi dislocata in urma unor invazii sau experimente ideologice. Intr-un teritoriu facut tabula rasa de mai multe ori in istorie, si in special in jumatatea a doua a secolului trecut, chiar a fost un miracol renasterea romanismului in '89, '91. Am fost la un moment dat in aceeasi situatie cu Tarile Baltice, dar este foarte clar ca de fapt structura organismului national in Basarabia e diferita de cea din Tarile Baltice. Or, Moldova dintre Prut si Nistru a fost mereu o parte a ceva, a Principatului Moldovei, sau provincie a Romaniei Mari, sau gubernie ruseasca, republica sovietica socialista. Si acum se afla intr-un moment inedit pentru istoria ei moderna, sa-si inventeze o statalitate. Statalitatea si independenta au fost privite, la inceputul anilor '90, ca o statie intermediara spre unirea fireasca cu tara-mama, Romania. Lucrurile insa nu au evoluat asa. De ce? Pentru ca la noi nomenclatura nu a fost debarcata, pentru ca in Romania a existat un regim postdecembrist condus de Ion Iliescu, care nici pentru Romania nu a avut politica buna, nu a facut reformele necesare. Nu a avut o strategie pentru insasi Romania dupa '89, necum sa mai aiba o strategie pentru Republica Moldova. Noi mereu ne-am pus aceasta problema: de ce statul roman nu lucreaza metodic, serios, studiind tesutul social din Republica Moldova, constituind retele de influenta politice, economice, investitii s.a., sau aducerea de capitaluri occidentale prin filiera romaneasca? Daca d-l Basescu astazi proclama o relatie pragmatica pentru regiunea asta, putem doar sa aplaudam si sa speram ca declaratiile vor fi traduse in fapte si ca de acum incolo Moldova va fi privita ca un teritoriu prioritar pentru politica Liviu Antonesei: Putem discuta despre Basarabia in termenii de
istorie culturala cu inima deschisa si nu vom rezolva nimic sau putem, din contra, sa discutam tehnic. Discutand tehnic, vom putea rezolva ceea ce nu putem rezolva daca adoptam cealalta perspectiva. Ne aflam intr-un context clar, al celui de-al treilea val de decompozitie a Uniunii Sovietice. Primul val a avut ca punct culminant '89, cand a disparut imperiul exterior si statele satelite au inceput sa scape din sfera sovietica. Valul doi a inceput anul trecut cu Georgia si Ucraina. Republica Moldova e atipica, din motive pe care le-am auzit de la toti cei de aici. Oamenii de acolo trebuie sa incerce o evolutie, pentru ca Lucrurile insa ar trebui privite in contextul international de acum. Moldova nu se afla intr-un proces de integrare in UE, dar este in vecinatatea UE, ceea ce reprezinta e o mana intinsa, si aceasta mana intinsa va continua sa fie intinsa numai daca Moldova arata ca face ea Ceea ce s-a intamplat cu vizitele presedintilor "portocalii", inclusiv Basescu, inainte de alegeri in Moldova tine de aceeasi politica, pentru ca n-a fost greu pentru Europa, pana si pentru noi, romanii, sa stim ca Partidul Comunistilor va castiga si ca Voronin va fi presedinte. E limpede deci ca am incercat sa-l tragem de partea buna a lucrurilor, mizand si pe oportunismul sau. El deja in campanie a avut un discurs O alta mare sansa a Republicii Moldova acum, si implicit a Romaniei, este Marea Neagra. Republica Moldova se afla in acest context global, geostrategic, care tine de noile politici de la Marea Neagra.
In momentul de fata, practic, Moldova are toate sansele: are mana Occidentului european intinsa, are un sprijin american, iar Basescu, la randul lui, ofera sprijin. In momentul de fata, totul depinde de capacitatea Republicii Moldova de a se renova.
A. Lazescu: E interesant de stiut: de ce a intors Voronin armele? In
ce masura exista posibilitatea de a coagula un cadru institutional cat de cat solid in Moldova, care sa permita ca aceasta intoarcere de arme sa fie cat de cat consistenta? Si, al treilea lucru, ce putem noi face pentru a solidifica aceasta noua orientare? C. Pirvulescu: Voronin ramane, sentimental, un prorus, el este o
creatie a Uniunii Sovietice si va ramane pana la sfarsitul vietii sale, dar grupurile de tineri afaceristi care in momentul de fata controleaza viata economica si politica din Moldova nu doresc sa mearga pe mana Rusiei, pentru ca nu exista nici un fel de stabilitate. Ei bine, acesta a fost argumentul care in ultima instanta a dus la tensionarea relatiilor dintre Voronin si Putin. Tensionarea acestor relatii a venit din neinspiratia lui Putin de a sustine nediplomatic Memorandumul Kozak, care il punea pe Voronin intr-o situatie inacceptabila fata de opinia publica internationala si o parte a opiniei publice moldovenesti. Si atunci, aceste grupuri de afaceri au luat hotararea sa renunte la relatiile cu Rusia, chiar daca multe din aceste afaceri se fac inca in zona de est a Moldovei, incepand din estul Moldovei, in Ucraina si in Rusia, si sa se orienteze spre Europa. Vizita lui Basescu a venit intr-un context foarte bun pentru a-l ajuta pe Voronin sa obtina relatii preferentiale cu cancelariile occidentale. Voronin nu are alternative, nici geostrategice, nici personale, pentru a se intoarce. Sigur ca el a facut miscarea asta, dar cunoaste foarte bine modul de operare al rusilor. Stie ca va fi pedepsit cata vreme Putin ramane la conducerea Rusiei, deci incearca sa-si gaseasca formule de salvare in Occident. Rusii asteptau "revolutia portocalie". Pe 7 martie inca, in fata Guvernului Moldovei, carele de reportaj ruse au stat pana spre miezul noptii, asteptand sa apara contestatii.
A. Lazescu: Dorin, cum e vazuta acum nuantarea politicii externe
D. Chirtoaca: Este un lucru pe care societatea din Republica Moldova
l-a asteptat. Este de fapt prima data cand un candidat care nu este agreat de Federatia Rusa a castigat alegerile in Republica Moldova, chiar daca este aceeasi persoana. Si de acum incolo trebuie create mecanismele, in special in societatea civila, care sa nu permita reintoarcerea armelor spre Federatia Rusa.
C. Turliuc: Sunt trei proiecte concurente de fapt; un proiect de
construire a statalitatii, care a fost o constanta de la Snegur pana la Voronin, un proiect, schiop, al democratizarii, care n-a functionat niciodata cu adevarat, si un proiect national, care a fost subminat de ideea moldovenismului. Pentru ca moldovenismul in traducere libera inseamna pentru oricine o verigo-rusism, care a inventat o noua identitate care sa rupa o structura. Aceste trei proiecte - aflate in concurenta si pe piata de dezbatere publica, si in elita intelectuala, si D. Chirtoaca: Dupa alegerile din 6 martie, in 27 martie, in regiunea
transnistreana, au avut loc pretinse alegeri locale, pentru sovietele satesti, raionale si sefii administratiei raionale din regiune. Am fost si am observat activitatea desfasurata de separatisti. S-a votat pe baza de pasapoarte sovietice, pe baza de acte de identitate emise de Republica Moldova, Federatia Rusa, Ucraina si pe baza de certificate emise de separatisti. Cu alte cuvinte, putea sa voteze acolo aproape oricine. Deci a fost un vot tipic sovietic. De remarcat este ca populatia din Transnistria nu mai sprijina regimul separatist, si lucrul acesta trebuie adus la cunostinta opiniei publice nationale si internationale. Trebuie sa tinem cont de populatia de transnistreni, romani, rusi si ucraineni, care sunt ostatici ai unui regim unde nu exista libertate de exprimare. In comparatie cu Transnistria, in Republica Moldova este democratie. Acei oameni trebuie salvati din situatia in care se afla.
V. Ciobanu: D-l Lazescu m-a intrebat ce poate sa faca Romania. Sigur
ca de acum incolo ar putea sa faca mult mai multe. Prima conditie este faptul ca s-a realizat aceasta schimbare de regim la 12 decembrie anul trecut la Bucuresti, ca s-au schimbat prioritatile politicii mondiale, ca americanii vor sa creeze aceasta bucla in jurul Marii Negre si d-l Basescu este adeptul acestei strategii. Pe plan tehnic, ar fi de dorit o ambasada romana, care in sfarsit sa functioneze ca o ambasada care reprezinta interesele strategice ale Romaniei intr-un teritoriu populat majoritar de romani. Pe urma, faceti ceva, fratilor, si aduceti ziare romanesti la noi. Se pot face subredactii la Chisinau. Pe de alta parte, trebuie facute inteligent, pentru ca degeaba aduci Romania libera, Cotidianul, Evenimentul Zilei din Romania, fara o campanie publicitara si de pregatire a populatiei pentru aceste lucruri. In legatura cu mareea basarabenilor care-si doresc cetatenia romana, trebuie sa se simplifice legea cetateniei. Exista obstacole birocratice insurmontabile cam de doi ani de zile. Referitor la presa, trebuie create subredactii, se pot incheia parteneriate intre ziarele romanesti si ziarele de la Chisinau de schimb de informatii. Pe urma, este nevoie de crearea unui post de

Source: http://gds.iasinet.ro/downloads/sansele_moldovei_revista_22.pdf

Microsoft word - dpgr_16_01.rtf

DECRETO DEL PRESIDENTE DELLA GIUNTA REGIONALE 16 novembre 2001, n. 16/R Regolamento regionale recante: “Disposizioni in materia di procedimento di valutazione d’incidenza” Visto l’articolo 121 della Costituzione come modificato dalla legge costituzionale 22 novembre 1999, n. 1; Viste le direttive CE 43/92 e 42/2001 Visto il decreto del Presidente della Repubblica 8 settembre 19

Microsoft word - prescribing mattersnovfinal.doc

Issue 2 November 2011 Prescribing Matters This newsletter provides feedback and sends reminders to prescribers about issues raised in incidents, Walk Rounds and audits. It supplements MedicationMatters with a focus on safe prescribing. TARGETING: I l l e g ib le orders Writing a medication order is the main form of communicating prescribing,

Copyright © 2010-2014 Articles Finder